cumul de functii - ce inseamna

Cumulul de funcții - ce înseamnă, câte contracte de muncă poți avea și cum se aplică la angajatori diferiți?

Pluxee Romania Pluxee Romania

Cumulul de funcții desemnează situația în care o persoană deține, în același timp, mai multe contracte individuale de muncă, încheiate fie cu același angajator, fie cu angajatori diferiți, conform articolului 35 din Codul Muncii. Această practică, perfect legală, îți permite să îți diversifici activitatea profesională, să îți valorifici competențele în domenii diferite și să obții venituri suplimentare, cu respectarea cadrului legislativ aplicabil.

Pentru a înțelege pe deplin ce presupune cumulul de funcții, care sunt condițiile legale și cum influențează drepturile și obligațiile salariatului, îți recomandăm să parcurgi întregul articol.

Rezumat:

  1. Codul muncii (art. 35) permite cumulul de funcții, fără limită de contracte, atât la același angajator, cât și la angajatori diferiți.
  2. Beneficiile extrasalariale (carduri de masă, carduri cadou, carduri de vacanță) se acordă în limitele prevăzute de Codul Fiscal și influențează direct bilanțul și baza impozabilă.
  3. Salariatul are dreptul la concediu de odihnă și medical pentru fiecare contract activ, iar contribuțiile sociale se plătesc separat, asigurând protecție socială completă.

Cuprins:

Ce înseamnă cumulul de funcții?

Funcția reprezintă, în accepțiunea dreptului muncii, expresia sintetizată a ansamblului de atribuții și responsabilități profesionale, corespunzătoare unei anumite specialități sau activități (economică, tehnică, juridică, artistică, didactică, medicală, de cercetare etc.).

  • Termenul „cumul” provine din latinescul cumulus („grămadă”), desemnând, în contextul raporturilor de muncă, situația în care un salariat deține mai multe funcții remunerate.

  • Noțiunea de „cumul de funcții” vizează posibilitatea de a exercita simultan mai multe raporturi de muncă, fie cu același angajator, fie cu angajatori diferiți.

Cumulul de funcții poate fi analizat astfel:

  • Stricto sensu – existența a două sau mai multe contracte individuale de muncă, încheiate concomitent de același salariat;

  • Lato sensu – existența concomitentă a mai multor contracte de muncă și/sau contracte civile de prestări servicii, comerciale ori raporturi de serviciu.

Reglementarea actuală, consacrată de art. 35 din Codul muncii, are în vedere sensul restrâns (stricto sensu), respectiv cumulul de contracte individuale de muncă.

Câte contracte de muncă poți avea simultan conform art. 35 din Codul muncii?

Cumul de functii ce inseamna

Sursa foto: Freepik.com

Prin dispozițiile art. 35 din Codul muncii, legiuitorul consacră dreptul salariatului de a cumula mai multe funcții, fără a stabili un număr maxim de contracte individuale de muncă ce pot fi încheiate simultan. Această reglementare asigură libertatea persoanei de a desfășura activități profesionale pentru unul sau mai mulți angajatori, în măsura în care nu există interdicții speciale:

  • Este permisă încheierea de contracte de muncă la angajatori diferiți, inclusiv două contracte cu normă întreagă, dacă profesia sau legislația specială nu prevede altfel (de exemplu, în anumite domenii din sectorul public).

  • Exercitarea cumulului este condiționată de respectarea normelor privind durata timpului de muncă și repausul legal, conform art. 114–118 Codul muncii.

  • În baza art. 8 Codul muncii, raporturile de muncă trebuie desfășurate cu bună-credință, ceea ce implică asumarea responsabilă a obligațiilor față de fiecare angajator și menținerea calității muncii prestate.

Astfel, singura limită reală a cumulului de funcții este capacitatea salariatului de a respecta cerințele contractuale și de a se conforma regimului legal al timpului de lucru și al odihnei.

Există și excepții, una se referă la încadrarea în muncă a minorilor cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani a căror timp de muncă cumulat nu poate depăşi 6 ore/zi şi 30 de ore/săptămână.

În ce condiții poți avea 2 contracte de muncă cu normă întreagă de 8 ore?

În pofida faptului că legislația muncii nu interzice încheierea a două contracte individuale de muncă cu normă întreagă, exercitarea acestui drept este condiționată de respectarea normelor privind durata timpului de muncă și odihna salariaților:

  • Conform art. 114 din Codul muncii, durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, incluzând orele suplimentare. În practică, această limită face dificilă desfășurarea simultană a două activități cu normă întreagă, fiind necesară o planificare strictă a programului.

  • Art. 115 și art. 117 Codul muncii stabilesc obligația acordării repausului zilnic de minimum 12 ore consecutive între două zile de muncă, precum și a repausului săptămânal. Respectarea acestor perioade este obligatorie, chiar și atunci când salariatul are mai mulți angajatori.

  • Exercitarea cumulului de funcții presupune ca programul celor două contracte să nu se suprapună, salariatul fiind obligat să își îndeplinească atribuțiile la ambii angajatori cu bună-credință, conform art. 8 Codul muncii.

  • În anumite domenii, angajatorii pot introduce clauze de neconcurență sau interdicții exprese prin regulamente interne ori contracte colective de muncă, limitând astfel posibilitatea cumulului de funcții.

Cu alte cuvinte, existența a două contracte de muncă cu normă întreagă este permisă doar dacă organizarea timpului de lucru respectă prevederile legale și nu afectează sănătatea, securitatea și calitatea muncii prestate.

Cumulul de funcții în sectorul public

În administrația publică și în instituțiile finanțate din fonduri de stat, cumulul de funcții este reglementat prin norme speciale, care completează dispozițiile generale din Codul muncii. Articolul 35 rămâne aplicabil, dar intervin limite și incompatibilități stabilite prin legi specifice:

  • Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice stabilește regulile pentru cumulul de funcții la stat. Sunt permise situații particulare pentru anumite domenii - funcții didactice, medico-sanitare, de asistență socială sau artistice.

  • În învățământ, posturile vacante pot fi ocupate prin cumul numai dacă nu au fost ocupate prin concurs. Programul funcției suplimentare nu trebuie să se suprapună cu cel al funcției de bază, iar respectarea normelor privind timpul de lucru și repausul este obligatorie.

  • În afara acestor excepții, un post vacant din sectorul public poate fi ocupat exclusiv prin concurs, conform principiilor de transparență, egalitate de șanse și acces liber la funcții publice.

Mai concret, răspunsul la întrebarea „poți avea două contracte de muncă la stat?” depinde de categoria funcției și de regulile speciale aplicabile. În domeniile exceptate prin lege, cumulul este permis, dar strict condiționat; în celelalte situații, rămâne obligatorie procedura concursului.

Funcția de bază în contextul cumulului de funcții

Deși Codul muncii nu mai obligă salariații, din 2011, să își declare funcția de bază, noțiunea continuă să aibă relevanță juridică și fiscală. În special prin Codul Fiscal, acest concept influențează acordarea unor drepturi și beneficii:

  • În trecut, funcția de bază era locul de muncă unde se păstra carnetul de muncă, se achitau contribuțiile sociale și se acordau drepturile principale ale angajatului.

  • Astăzi, toate contractele de muncă sunt tratate egal din perspectiva drepturilor și obligațiilor, însă funcția de bază rămâne esențială pentru anumite beneficii fiscale.

Concret, alegerea funcției de bază are impact asupra:

Practic, un angajat cu mai multe contracte trebuie să desemneze un singur loc de muncă drept funcție de bază, acolo unde se aplică aceste facilități fiscale.

Schimbarea funcției de bază nu presupune încetarea relațiilor de muncă existente, ci doar transferul evidenței fiscale către noul angajator desemnat. În acest fel, toate contractele rămân active, dar unul dintre ele capătă rolul de referință pentru tratamentul fiscal.

Aspecte fiscale și beneficii în cazul cumulului de funcții

Smiling businessman sitting with laptop at office

Sursa foto: Shutterstock

Cumulul de funcții implică particularități fiscale importante, chiar dacă toate contractele de muncă oferă aceleași drepturi de natură salarială. Diferențele apar în modul de calcul al impozitului și al beneficiilor extrasalariale.

Impozitul pe venit se calculează diferit în funcție de funcția de bază:

  • la angajatorul unde este declarată funcția de bază → se aplică cota de 10% asupra venitului net, după deducerea contribuțiilor sociale și a deducerilor personale;

  • la angajatorii unde există contracte cumulate → impozitul de 10% se aplică direct asupra salariului net, fără deduceri personale.

Contribuțiile sociale (CAS, CASS și CAM) se calculează separat pentru fiecare contract de muncă, ceea ce înseamnă că vei plăti contribuții pentru fiecare venit obținut și, în consecință, vei beneficia proporțional de drepturile corespunzătoare acestor contribuții.

Beneficiile extrasalariale pot fi acordate de fiecare angajator, cu respectarea plafoanelor de deductibilitate din Codul Fiscal. Printre cele mai utilizate se numără:

  • cardurile de masă – deductibile în limita valorii zilnice stabilite prin lege;

  • cardurile de vacanță – deductibile în plafonul anual prevăzut;

  • cardurile cadou – deductibile doar în anumite situații (de exemplu, sărbători legale sau evenimente speciale), în limita plafonului valoric admis;

Conform Normelor la Legea 165/2018, art. 10, alin (4), in cazul salariaților angajați în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, precum și în cazul cumulului de funcții, biletele de valoare, cu excepția tichetelor cadou și tichetelor culturale, pot fi acordate numai de către angajatorii unde salariații în cauză își au funcția de bază. În cazul în care nu se poate stabili funcția de bază, beneficiarul biletelor de valoare alege, în scris, angajatorul care îi va acorda biletele de valoare, având obligația de a transmite, în termen de maximum 10 zile lucrătoare, și către ceilalți angajatori opțiunea realizată.

Desigur, și ceilalți angajatori pot acorda tichete, însă acestea vor fi considerate venituri asimilate salariului, fiind incluse în baza impozabilă salarială.

Concediul de odihnă și medical în situația cumulului de funcții

În baza art. 35 din Codul muncii și a principiului egalității de tratament, salariatul care cumulează funcții beneficiază de concediu de odihnă și concediu medical pentru fiecare contract individual de muncă în parte:

  1. Concediul de odihnă
    Durata concediului se stabilește separat la fiecare angajator, în funcție de norma de lucru și de perioada lucrată. Salariatul are dreptul la concediu plătit pentru toate raporturile de muncă active, indiferent dacă acestea sunt la același angajator sau la angajatori diferiți.

  2. Concediul medical
    Dreptul la concediu medical plătit se exercită la fiecare angajator, în baza certificatului medical emis conform legii. Indemnizația de concediu medical se calculează și se plătește proporțional cu venitul obținut la fiecare loc de muncă, astfel încât salariatul să nu fie prejudiciat financiar.

  3. Contribuții sociale și protecție juridică
    Pentru fiecare contract de muncă se rețin și se virează contribuții sociale distincte (CAS și CASS). Acest lucru garantează salariatului acces la prestații și indemnizații în sistemul de asigurări sociale, proporțional cu contribuțiile achitate pentru fiecare raport de muncă.

Conform celor enumerate mai sus, cumulul de funcții nu diminuează drepturile legale privind concediul de odihnă și concediul medical, ci le asigură integral pentru fiecare contract activ.

În concluzie, cumulul de funcții este reglementat de Codul muncii și permite exercitarea mai multor contracte de muncă, cu respectarea limitelor legale privind timpul de lucru și odihna. Aspectele fiscale și beneficiile extrasalariale - precum tichetele de masă, cardurile cadou sau cardurile de vacanță - trebuie gestionate corect pentru a asigura deductibilitatea și conformitatea cu legislația.

Referințe:

  • https://www.codulmuncii.ro/titlul_2/capitolul_1/art_35_1.html;
  • https://www.inspectiamuncii.ro/web/itm-salaj/noutati-itm/-/asset_publisher/6RY3p6MRCQCs/content/11-11-2024-salariat-cu-mai-multe-contracte-individuale-de-munca



 
Distribuie

Articole asemănătoare